Epoca medieval timpurie (sec. XI – XII) // Hallstatt // Epoca bronzului tarziu, cultura Noua // Eneolitic, cultura Cucuteni // Eneolitic, cultura Precucuteni // Neolitic, cultura Starcevo – Cris //
La circa 4-5 km SE de sat, pe suprafata interfluviului determinat de confluenta Bahluiului cu paraul Huc, s-au gasit aschii lamelare din paleoliticul superior. In perimetrul unei movile si a celor opt cenusare s-a identificat o statiune arheologica cu mai multe asezari suprapuse: 1. Cris – ceramica cu decor din adancituri largi, de tipul alveolelor 3/11), in asociere cu gratoare si lame microlitice;
2. Precucuteni – ceramica cu decor adancit sau imprimat, realizat din linii sau puncte , precum si statuete fragmentareantropomorfe si zoomorfe;
3. Cucuteni B – cu ceramica decorata cu banda ingusta;
4. Noua – ceramica cu torti suprainaltate si cu buton, decorata cu brau in relief simplu sau alveolat, omoplati crestati, intre care unul cu crestaturi inguste si adanci. Tot dintr-un cenusar provine un pandantiv de bronz, asemanator celor din depozitul de la Liteni – Pe Curte, un ‘ghioc’ perforat si un canin de carnivor, de asemenea perforat cu scop magic, apotropaic sau provenind dintr-un colier;
5. Hallstatt timpuriu – ceremica cu decor canelat sau cu torti suprainaltate cu caneluri oblice sau cu striuri orizontale. Dupa Adrian C. Florescu, aceasta locuire reprezinta primele manifestari hallstattiene care suprapun locuirile de la sfarsitul epocii bronzului;
6. Santana de Mures (epoca romana tarzie) – ceramica fina sau zgrunturoasa, lucrata la roata;
7. Ultimele resturi de locuire apartin sec. XI-XII – un fragment ceramic din pasta caramizie, aspra, cu cioburi pisate in pasta, decorat cu brau usor adancit, in ghirlanda, o cruciulita-relicvar din bronz (jumatate), precum si ceramica din sec. XV. Tot de aici provin 11 topoare si dalti din gresie sau marna, neperforate, cu tais convex, unele cu stirbituri de folosire, apartinand eneoliticului.Majoritatea materialelor se afla in colectia Scolii Generale Rusi-Belcesti.
